Lucian GRIGORE

PROIECT  DE  DOCUMENTARE

asupra  Temeiurilor restituirii serbării Sfintelor Paști
la Data Pascală cea  neschimbătoare  a începuturilor
propunere întocmită de
​ Pr. Lucian Grigore    .
Picture
„Ergo Deum esse est per se notum”
                                                                   THOMAS AQUINAS     .

§. EXPUNERE  DE  MOTIVE

§. ​ PREOCUPĂRI  PANORTODOXE DEDICATE SOLUȚIONĂRII PROBLEMEI CALENDARULUI

§. TEMEIURI  PRIVIND  NECESITATEA  RELUĂRII  DE  URGENȚĂ
                           A  DEZBATERILOR  REFERITOARE  LA  SITUAȚIA  CALENDARULUI  ȘI  A  DATEI  PASCALE

§. ÎN CĂUTAREA UNEI METODE ADECVATE  SOLUȚIONĂRII  PROBLEMEI  CALENDARULUI

§. MECANISMUL GENERATIV AL CELEI MAI BUNE CĂI DE ABORDARE  A PROBLEMEI CALENDARULUI;
​                           ORIENTĂRI  NORMATIVE  APLICABILE  SOLUȚIILOR  

§. ADEVĂRUL TEOLOGIC  DESPRE  CONSIDERENTELE  DE  NATURĂ ȘTIINȚIFICĂ 
                            REFERITORE  LA  MECANICA  SISTEMULUI  NOSTRU  SOLAR

§. RAȚIUNI  TEOLOGICE PRIVIND EDIFICAREA CALENDARULUI

§. ​VERIFICAREA PREMIZELOR TEHNICE  ALE  BAZEI DE CALCUL CONSACRATE AFLĂRII DATEI PASCALE

§. RECTIFICAREA  CALENDARULUI  IULIAN  INIȚIATĂ  DE  OCTAVIAN  AUGUSTUS

§. UNIVERSALITATEA  REZOLUȚIEI  SINODALE  NICEENE  REFERITOARE  LA 
                           «AFLAREA FORMULEI UNICE»  A  DATEI  PASCALE

§.  CALENDARUL  PASCAL  -  ENUNȚURI  CONSTITUENTE

§. ANALEMMA - TIMPUL  STRĂPUNGERII  CONDIȚIEI  MORȚII

§. DESPRE  AȘEZAREA OMULUI ÎN  «LIMITELE»  DESCOPERIRII

CALENDARUL  PASCAL  - SINTEZĂ

Valoarea medie a anului calendaristic pascal = 365,24218181818 zile

        Semnul & (ampersand) care apare mai jos, după data de 8 a lunilor iunie prim, august prim și octombrie prim, desemnează trei «rifturi» temporale care corespund unor zile nelucrătoare situate în weekend [Sb] și care pun Calendarul Pascal și anul tropic-solar într-o perfectă sincronicitate. 
     Concordanța dintre Calendarul Pascal și anul tropic-solar, după fluctuații multiple, este calibrată la un interval de 11 Milenii, însumând 4.017.664 zile (ce pot fi identificte mai jos, în tabelele mileniilor), după care șirul anilor se repetă întocmai. Valoarea medie a anului calendaristic pascal este de 365,242181818182 zile, rezultând din împărțirea numărului total de zile, 4.017.664, la numărul anilor din intervalul ciclic specificat mai devreme: 11.000. Această durată se situează foarte aproape de valoarea medie a anului tropic (365,242189 zile - a se vedea aici referința). Practic, acest model de calendar nu necesită de-a lungul timpului niciun fel de calibrare sau rectificare, decât doar în cazul în care ar apărea evenimente semnificative care să destabilizeze întreg echilibrul cosmic, ducând la modificarea datelor pe care astăzi le configurează mecanica cerească. 
IANUARIE
           FEBRUARIE
       MARTIE
  APRILIE
        MAI
IUNIE
                IULIE
    AUGUST
       SEPTEMBRIE
 OCTOMBRIE
       NOIEMBRIE
           DECEMBRIE
IANUARIE
FEBRUARIE
MARTIE
APRILIE
MAI
IUNIE
IULIE
AUGUST
SEPTEMBRIE
OCTOMBRIE
NOIEMBRIE
DECEMBRIE

TABELELE  MILENIILOR:

CONCORDANȚĂ CALENDARISTICĂ PENTRU ANII
2024 ian./mrt,  2030 ian./mrt.  și  2035 apr./iun.

        În Secolul XXI, după anul 2022, întâlnim trei arii de sincronitate între Calendarul Gregorian și Calendarul Pascal, pe care le putem accesa acționând butoanele de culoare verde de mai jos. Intrarea în intervalul de sincronicitate permite utilizatorilor Calendarului Gregorian să facă trecerea la noul Calendar Pascal, fără a întâmpina niciun fel de dificultate de calcul. Singura regulă care se cere aplicată este aceea de a alipi lunile pascale în continuitatea concepției calendaristice aflate în uz, plecând de la ziua 1 a ariei desemnate în cuprinsul acelui an de sincronicitate pe care îl alegem pentru a realiza trecerea. După această operație, pe mai departe, se vor utiliza datele Calendarului Pascal. Aceste arii de sincronicitate apar în anii 2024 și 2030 (cu începere de la 1 martie) și în anul 2035 (cu începere de la 1 aprilie). Viitoarea serie de ani în care se face posibilă joncțiunea dintre cele două calendare debutează cu anul 2211.              

Arii de sincronicitate
Între anii comuni (cei notați cu cifre de culoare neagră) anii primi apar subliniați cu roșu. Anii 2024, 2030, 2035 sunt marcați cu ​verde pentru a indica faptul că în cadrul acestora apare oportunitatea trecerii de la Calendarul Gregorian la Calendarul Pascal, fără niciun fel de salt peste date. Determinarea anilor primi s-a făcut după algoritmul prezentat mai jos:

CONDIȚIILE  NECESARE  DETERMINĂRII  ANILOR  PRIMI ȘI  ANILOR  COMUNI

     Calendarul Pascal reprezintă sinteza unui ritm temporal care are în subsidiar facilitatea proiectării și recuperării Zilei Pascale, a Învierii Domnului, la dată fixă, mai precis la data de 8 aprile. Având capacitatea de a substitui cele 14 variante de date calendaristice tradiționale, ale conceptului iuliano-gregorian, care dau sărbătorilor lunare o trecere suscesivă prin toate variantele combinatorii ale zilelor săptămânale, Calendarul Pascal propune o arhitectură temporală simplificată, întemeiată pe ritmul succesiunii a două variante de date calendaristice: datele anului calendaristic prim și cele ale anului calendaristic comun. Aceste două formule sunt construite prin înlănțuirea a patru tipuri de module imerale lunare, care sunt reprezentate mai sus.
​     Calendarul anului comun a fost conceput în temeiul segmetului de 91 de zile ale intervalului 1 Aprilie - 30 Iunie pe care l-am extras din concepția anului 33 d.Hr., anul Învierii Mântuitorului Hristos.
Acest segment de timp a fost superpozat la nivelul tuturor celor patru trimestre ale anului, peste segmentul de timp ianuarie - martie; aprilie - iunie; iulie - septembrie și octombrie - decembrie.
Astfel, a rezultat un an comun de 364 de zile (număr divizibil cu 7), având patru trimestre egale, de durata a 91 zile fiecare.
​   Calendarul anului prim reprezintă acea variantă extinsă care va recupera ritmic decalajul de timp de la 364 la 365,24218 zile. Anul prim va avea rolul de calibrare pe care  l-a purtat varianta anului bisect în formula calendaristică veche, aparținând concepției sosigenieine iuliano-gregoriană. Pentru a nu periclitata recapitulația succesivă a anilor comuni, durata anilor primi va trebui să reprezinte, de asemenea, un număr divizibil cu 7. În consecință, anii primi vor fi mai lungi cu 7 zile decât anii comuni, diferența specifică având atributul reducerii decalajelor apărute între durata anului tropic-solar și formula pascală a anului comun.
        În intenția solicitării unei necesare corecții care să restrângă uriașa derivă a sistemelor calendaristice iulian și gregorian, sintetizăm nota specifică soluției pascale, pregătită spre a fi propusă Bisericii și, mai departe, spre a fi adoptată de acele foruri de autoritate care au exercițiul competenței decizionale aplicabile sferei de operare a calendarului civil.

             Alternativa de calcul pe care o avem în vedere:

           * Măsura 1): introducerea unui sistem de grupe de ani comuni (cu durata de 364 de zile fiecare) pivotate ciclic de ani primi (care vor avea durata de 371 de zile). Ambele variante de date (364 și 371) fiind divizibile cu 7, conferă facilitatea menținerii la nesfârșit a necesarei suprapuneri anuale peste același tip de zile săptămânale. Este o condiție în temeiul căreia se poate adopta decizia stabilizării Datei Pascale pentru ziua echivalentă datei Învierii Domnului la anul 33 d.Hr., adică ziua de Duminică, 8 aprilie [1], a fiecărui an. 

        ** Măsura 2): timpul calendaristic va fi sincronizat timpului (analemmic) tropic-solar în temeiul următorului postulat[2]:​
        «Sunt denominați pentru calitatea de ani primi toți acei ani nedivizibili cu 40 care, la împărțirea cu 11, dau rest 5 sau 10»; La această regulă se adaugă excepția ca «între multiplii lui 40 (a căror împărțire la 11 dau rest 5 sau 10), să poată fi considerați ani primi doar acei ani care, în același timp, sunt divizibili și cu 1000» 
      [1] precizăm că, în vederea stabilirii Datei Pascale, nu am avut în vedere formula calendaristică a anului 33 prezentată la pagina https://www.timeanddate.com/calendar/?year=33&country=23. Calendarul Pascal se întemeiază pe formula calendaristică iuliană rectificată de Octavian Augustus la anul 8 î. Hr. În varianta augustană, care se afla în uz la Ierusalim în anul 33, al Răstignirii și Învierii Domnului, luna ianuarie începe cu trei zile mai devreme decât cel prezentat de portalul Time and Date, într-o zi de Luni. Conform Calendarului Augustan, în anul 33, 1 aprilie este o zi de Duminică; 14 nissan (adică Cina Pesachului) este o zi de Vineri, 6 aprilie, iar Învierea Domnului  are loc Duminică, 8 aprilie. 
     Ideea acestei propuneri vizează stabilizarea Paștilor la dată fixă, pentru ziua de 8 aprilie, ca alternativă preferabilă oricărei alte soluții. Facem precizare că, în privința determinării Datei Pascale, am avut în vede referința semnificativă pe care o configurează pe firmament traiectoria «luminii nemijlocite» a Soarelui în periplul său anual și nu parcursul prefigurativ (vechi-testamentar) al Lunii, în care se întrevede oglindit (mijlocit) lumină unui Soare încă ascuns Răsăritului.
       Ancorarea în aceste semnificații pe care le poartă cei doi luminători cerești ne conferă orientarea necesară adoptării unei viabile soluții fundamentate teologic. Este cât se poate de evident faptul că recomandarea împărătească și sinodală care se proclamă la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325) în nicio privință nu se referă la Lună și nici nu arată ceva anume privitor la Noapte, ci se referă la Zi; Mărturia niceeană nu ne arată întru nimic indiciul Nopții, care ar vrea să rememoreze fuga poporului israel din calea mâniei faraonice, sub așezarea palidei luminii a Lunii, ci ne revelează indiciul Zilei acelui Răsărit despre care s-a spus: „aceasta este Ziua pe care a făcut-o Domnul!”(Ps. 117:24). Învățăm, așadar, despre statornicirea unei Mărturii la vedere, în lumina limpede a Zilei, sub tăria strălucirii Soarelui, aflând în această icoană a Răsăritului dimineții Biruința Mântuitorului Iisus Hristos asupra fricii și asupra morții, precum și zorii nădejdii propriei noastre învieri din morți. Așadar, spre deosebire de Pesahul iudaic, care este un paște al Nopții, unul al fricii și al fugii iudaice din calea răutății, Paștele creștin este un Paște al Zilei, adică dovada înfruntării morții și dovada Biruinței, în Iisus Hristos, Domnul. Aceasta ne arată capătul unde sfârșește prefigurarea Lunii și de unde mai departe începe descoperirea icoanei Soarelui, despre al cărui sălaș stă scris: „în Soare și-a pus jilțul său; și El este ca un Mire ce iese din cămara Sa”(Ps. 18:5)».
       [2] Postulatul în baza căruia se realizează sincronizarea dintre timpul tropic-solar și timpul Calendarului Pascal este transpus în următoarea formulă aplicabilă programului de calcul tabelar Microsoft Excel (unde A reprezintă coloana ce conține numărul anilor):                                        
          [=IF(AND(OR(MOD(A1;11)=5;MOD(A1;11)=10);OR(NOT(MOD(A1;40)=0);AND(MOD(A1;40)=0;MOD(A1;1000)=0)));"pm";"cm")]
      N.a.: Postulatul formulat de noi a fost verificat și convertit în formula de calcul tabelar de mai sus de către senior software engineer, Ștefan GRIGORE.