§. PREOCUPĂRI PANORTODOXE
DEDICATE SOLUȚIONĂRII PROBLEMEI CALENDARULUI
Prezentăm mai jos un inventar succint al preocupărilor panortodoxe referitoare la chestiunea calendarului și a stabilizării Datei Pascale[1]:
1. Ca răspuns la Enciclica adresată la 1 mai 1929 de către Patriarhul ecumenic Vasile al II-lea tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, în care vorbește despre perspectiva convocării unor congrese premergătoare viitorului Sinod Ecumenic, Biserica Ortodoxă Română prezintă într-o scrisoare din data de 8 iulie 1926 o listă de teme propuse spre a fi dezbătute în cadrul întrunirilor panortodoxe. Între temele specificate este enunțată și necesitatea îndreptării calendarului iulian după principiile științifice, în conformitate cu deciziile Sinodului I Ecumenic; În cadrul aceleiași liste va fi semnalată și propunerea reducerii numărului sărbătorilor (cf. Gh. Soare, De la Vatoped la Rhodos, p. 845);
2. Întrunirea Comisiei Interortodoxe Pregătitoare - Vatoped (8-23 iun. 1930) - propune între temele dezbaterii unui viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe la punctul 13, Studierea chestiunii calendarului sub aspectul hotărârii Primului Sinod Ecumenic, privitor la Pascalie și aflarea mijlocului de a restitui un acord între Bisericile Ortodoxe în această chestiune (Referat Tit Simedrea – Arhiva Sf. Sinod: Dosar 318. ff. 145-151, nr. 818/20.12.1930);
3. Prima Conferință Panortodoxă - Rhodos (24 sept. – 1 oct. 1961). În cadrul listei tematice, la Secțiunea a III-a - Administrarea și Ordinea Bisericească - lit. I. este precizată tema: Chestiunea calendaristică. Studierea problemei în raport cu hotărârea celui dintâi Sinod Ecumenic privitoare la Pascalie și căutarea modalității pentru restabilirea conlucrării între Biserici în chestiunea aceasta (Cf. L. Stan, Soborul Panortodox de la Rhodos, pp. 723-728);
4. A patra Conferință Panortodoxă - Chambésy (8-16 iunie 1968). În lista temelor propuse dezbaterii unui viitor Sfânt și Mare Sinod, în cadrul capitolului al III-lea, „Conducerea și buna rânduială bisericească”, a fost selectată ca prioritară tema Chestiunea calendaristică. Se propune ca studiul problemei să se facă cu referire la hotărârea Sinodului I Ecumenic despre pascalie și să se găsească modul de restabilire a colaborării dintre Biserici în această privință; (cf. L. Stan, „A patra conferință Panortodoxă” în Synodica VI, pp. 873-880);
5. Prima Conferință Panortodoxă Presinodală de la Chambésy (21-28 nov. 1976) – propune pentru ordinea de zi elaborarea unui Studiu asupra celebrării comune a Paștilor de către toți creștinii în aceeași Duminică; Asupra chestiunii sărbătoririi Paștilor se formulează observația și recomandarea elaborării acestui studiu în cadrul unei comisii de specialiști; Se mai precizează că viitorul Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe ar trebui să analizeze situația calendarului și a datei Paștilor și să se pronunțe față de aceste teme de așa manieră încât această problemă să înceteze de a mai diviza trupul unic al Bisericii, în legătură cu sărbătorile și cultul său, provocând schisme interioare și dând unora prilej de a se sustrage disciplinei și autorității bisericești; Conferința a hotărât să încredințeze Secretariatului pentru Pregătirea Sfântului și Marelui Sinod grija de a convoca, cel mai rapid posibil, un congres la care să participe ierarhi responsabili, canoniști, astronomi, istorici și sociologi, care vor trebui să supună concluzia acelor lucrări viitoarei Conferințe panortodoxe Presinodale - (Synodica III, p. 40);
6. Congresul pentru Examinarea Chestiunii unei Celebrări comune a Paștilor de către toți creștinii, în aceeași Duminică – inițiat de Secretariatul pentru Pregătirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe – Chambésy (28 iun. – 2 iulie. 1977). Lucrările se concentrează asupra necesității elaborării următoarelor etape de dezbatere: 1. Studiu istoric și canonic – asupra problemei calendarului și a datei Pascale; 2. Studiu astronomic; 3. Aspectele ecumenice ale problemei; 4. Aspectele pastorale, sociologice și culturale; 5. Raportul dintre Paștele creștin și Paștele iudaic. În cadrul dezbaterilor Pr. Prof. Ene Braniște subliniază faptul că problema unificării calendarului bisericesc în Ortodoxie trebuie să preceadă lucrarea de uniformizare și stabilizare a Datei Pascale; S-au făcut propuneri din partea unor colaboratori în tărâm ecumenic ca toți creștinii să celebreze Paștile în aceeași Duminică, fie în cea de-a doua Duminică din luna Aprilie, fie în Duminica ce urmează după cea de-a doua Sâmbătă din Aprilie, însă aceste sugestii au fost respinse ca neconcordante cu cerința Sinodului I Ecumenic; Participanții la Congres au mai recomandat următoarei Conferințe Presinodale Panortodoxe să încredințeze unei comisii de astronomi determinarea Dumincii după prima Lună Plină, care urmează Echinocțiului de primăvară, pentru o durată cât mai lungă. S-a convenit asupra dezideratului ca problema sărbătoririi Paștilor să fie studiată în colaborare cu toți creștinii care se interesează de aceasta; Urmare dezbaterilor purtate în cadrul lucrărilor congresului, Secretariatul pentru Pregătirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe a luat contact cu astronomi din cadrul Consiliului Astronomic al Academiei de Științe al URSS, cu astronomi de la Astronomisches Rechen Institut din Heidelberg, de la Observatorul Naval al SUA, de la Observatorul Universității din Atena și Observatorul Universității din Geneva spre a solicita o calculare exactă a reperelor privind datele Lunii Pline Vernale. În urma verificării de către o comisie de astronomi întrunită la Geneva în 3 oct. 1979, rezultatele cercetării au fost publicate în același volum cu lucrările congresului încheiat câteva luni mai devreme, în vara anului 1977 (Synodica, V, pp.20-32; 30; 110; 115-149);
7. A doua Conferință Panortodoxă Presinodală - Chambésy (3-12 sept. 1982). Este reluată la ordinea de zi Problema calendarului. Se reiterează necesitatea elaborării unui studiu asupra acestei probleme în raport cu hotărârile primului Sinod Ecumenic referitoare la Data Paștilor. Se insistă asupra inițierii unei practici comune în Bisericile Ortodoxe, cu privire la această problemă, și asupra temei sărbătoririi comune a Paștilor de către toți creștinii în aceeași Duminică. În cadrul lucrărilor s-a făcut precizarea că opiniile privitoare la calendar, precum și situațiile dificile care s-au creat, nu trebuie să conducă la dezbinări, divergențe sau schisme; chiar și cei care nu sunt de acord cu biserica lor canonică trebuie să adopte principiul venerabil și consacrat de tradiție al ascultării canonice; Conferința a căzut de acord asupra faptului că dincolo de exactitatea științifică, problema calendarului este o chestiune de conștiință bisericească, a Ortodoxiei una nedespărțită, a cărei unitate nu trebuie să fie tulburată; Se consideră, sub acest deziderat, că poporul credincios al lui Dumnezeu nu este pregătit, sau cel puțin, nu a fost suficient informat ca să facă față și să accepte o schimbare în problema determinării Datei Paștilor; Se estimează că orice revizuire – în vederea unei mai mari precizii în determinarea datei Paștilor, pe care le sărbătorim de secole în comun – să fie repusă la vremea potrivită când Dumnezeu va binevoi; Se consideră ca necesară informarea cât mai sistematic posibilă a credincioșilor fiecărei Biserici Ortodoxe locale, pentru ca Ortodoxia să poată înainta într-o lărgime de duh și inimă, pe calea realizării comune – în acrivie și totodată în fidelitatea față de duhul și litera hotărârii Sinodului Ecumenic – către o prăznuire comună a celei mai mari sărbători creștine, conform scopului acelui Sfânt Sinod I Ecumenic; - (Synodica, VIII, p. 22);
8. A treia întrunire a Comisiei Interortodoxe Speciale instituită în vederea Pregătirii Sfântului Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (29 mart. – 3 april. 2015) a avut mandatul revizuirii textelor adoptate de a Treia Conferință Panortodoxă Presinodală privind Biserica Ortodoxă și Mișcarea Ecumenică; Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine și Contribuția Bisericii Ortodoxe la realizarea păcii, a dreptății, înfrățirii și iubirii între popoare și la îndepărtarea discriminărilor rasiale și de alte feluri. Această comisie a mai avut mandatul de a superviza textele adoptate de cea de-a Doua Conferință Panortodoxă Presinodală, înscrise de asemenea pe lista de dezbateri a Sfântului Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe: Problema calendarului; Impedimente la căsătorie; Importanța postului și respectarea lui astăzi. În cadrul reuniunii Comisiei Interortodoxe Speciale nu s-a ajuns la nici un consens asupra textului care avea în abordare Problema calendarului, propunerile de formulare venite din partea Comitetului de redactare fiind amplu și intens dezbătute fără nici un rezultat. Plecând de la temeiul că «supervizarea» nu ar trebui să presupună o revizuire în profunzime a conținutului de fond a unei abordări tematice, textul privitor la situația calendarului nu s-a înscris în procesul de pregătire pentru a fi înaintat spre analiză și adoptare în cadrul lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. De la acest moment mai departe Problema calendarului va rămâne sub semnul unei amânări neprecizate, la care face referire cea de-a Doua Conferință Panortodoxă Presinodală (1982), pentru a fi repusă în atenție la vremea potrivită, când Dumnezeu va binevoi; (privitor la desfășurarea lucrărilor în cadrul Comisiei a se vedea Pregătirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe – Cea de-a 3-a reuniune a Comisiei interortodoxe speciale, în arhiva media - Agenția de presă Basilica)[2].
9. A cincea Conferinţă Panortodoxă Presinodală - Chambésy (11-16 oct. 2015). A adoptat în unanimitate textele legate de următoarele teme ce aveau să fie prezentate Sfântului și Marelui Sinod: 1. Autonomia și modul ei de proclamare; 2. Postul și importanța lui astăzi; 3. Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine; 4. Contribuția Bisericii Ortodoxe la triumful păcii, dreptății, libertății, înfrățirii și iubirii între popoare și la abolirea discriminărilor rasiale și de alte feluri. Ultimul document a primit o nouă denumire, anume: Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea de astăzi. În legătură cu lucrările acestei conferințe, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, întrunit în ziua de 22 octombrie 2015, decide trimiterea documentului Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea modernă (varianta tradusă în limba rusă) spre examinare Comisiei sinodale biblice și teologice. În cadrul aceleiași ședințe sinodale Sântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse ia act cu regret de faptul că nu s-a găsit un consens cu privire la alte două documente care trebuiau revizuite de către Conferința Panortodoxă Presinodală, pentru a fi înaintate Sfântului și Marelui Sinod: Problema calendarului și Impedimentele la căsătorie[3]. Alături de alte două teme lipsite de sinteza vreunui acord - Autocefalia şi modul proclamării ei şi Dipticele - aceeași controversată Problemă a calendarului va rămâne definitiv în afara dezbaterii Sfântului și Marelui Sinod. Îndată după sesiunea sinodală locală a Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill, va sublinia cu prilejul unei declarații de presă avantajul faptului că problema sincronizării calendaristice a fost eliminată de pe ordinea de zi a dezbaterilor Sfântului și Marelui Sinod, întrucât chestiunea adoptării altui calendar decât cel Iulian ar îngrijora pe mulți dintre credincioși[4].
Evitarea angajării unui acord la nivelul celei mai înalte instanțe canonice a Bisericii Ortodoxe, privitor la coordonarea calendaristică și Data Pascală, remite întreaga situație către definiția unei inadecvări care își găsește resorturile în trecutul adânc al istoriei ecleziale. Cu certitudine, Problema calendarului nu poate fi soluționată altfel decât analizând atent elementele care pot avea menirea să decupeze întreg spectrul de blocaje și de ezitări de-a lungul timpului, antrenând totodată avantajul actualizării reperelor de structurare calendaristică atât pe baza tradiției, cât și pe temeiul unei cunoașteri adecvate vremii noastre, referitoare la mecanica cerească.
Plecând de la o astfel de provocare, identificăm din capul locului faptul că abordarea chestiunii calendarului, dincolo de complicațiile inutile și de măsurile inoperante care plutesc fatidic deasupra pachetului de intenții, reprezintă o temă practică extrem de sensibilă, fundamental legată de Viața Bisericii.
Formula calendaristică pe care ne-o putem propune, în vederea soluționării diferențelor și neconcordanțelor întâmpinate în curgerea timpului la nivelul diferitelor Biserici Ortodoxe locale, va trebui să țină seama neapărat de aspectele de Viață și de Lucrare care aduc întreaga Biserică Ortodoxă în unitate și sobornicitate. Aceasta pentru că sensul oricărei rezolvări, în privința sincronizării calendaristice, vizează conturarea unor facilități de Viață și de Lucrare care trebuie să fie dublate de sensul lor profund teologic.
___________________
[1] a se vedea Viorel Ioniță, Hotărârile întrunirilor panortodoxe..., pp. 27; 31; 87; 89; 96-97; 100-103; 105; 108; 154-155; 165; 196-197; 200-201.
[2] disponibil la http://basilica.ro/pregatirea-sfantului-si-marelui-sinod-al-bisericii-ortodoxe-cea-de-a-3-a-reuniune-a-comisiei-interortodoxe-speciale/, accesat la data de 15 mai. 2018.
[3] Pr. dr. Marius Florescu, „Cea de-a cincea Conferință Panortodoxă Presinodală (Chambesy, 11-16 octombrie 2015)” în Altarul Banatului, 10-12 / 2015, pp. 159-162.
[4] cf. informării disponibile la https://www.aparatorul.md/sfantul-si-marele-sinod-biserica-ortodoxa-rusa-nu-intentioneaza-sa-renunte-la-calendarul-vechi/, a se vedea, pentru aceeași temă și materialul disponibil la http://lacasuriortodoxe.ro/d/lonews/jyw/sfantul-si-marele-sinod-biserica-ortodoxa-rusa-nu-intentioneaza-sa-renunte-la-calendarul-vechi/ accesate la data de 15 mai. 2018.
1. Ca răspuns la Enciclica adresată la 1 mai 1929 de către Patriarhul ecumenic Vasile al II-lea tuturor Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, în care vorbește despre perspectiva convocării unor congrese premergătoare viitorului Sinod Ecumenic, Biserica Ortodoxă Română prezintă într-o scrisoare din data de 8 iulie 1926 o listă de teme propuse spre a fi dezbătute în cadrul întrunirilor panortodoxe. Între temele specificate este enunțată și necesitatea îndreptării calendarului iulian după principiile științifice, în conformitate cu deciziile Sinodului I Ecumenic; În cadrul aceleiași liste va fi semnalată și propunerea reducerii numărului sărbătorilor (cf. Gh. Soare, De la Vatoped la Rhodos, p. 845);
2. Întrunirea Comisiei Interortodoxe Pregătitoare - Vatoped (8-23 iun. 1930) - propune între temele dezbaterii unui viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe la punctul 13, Studierea chestiunii calendarului sub aspectul hotărârii Primului Sinod Ecumenic, privitor la Pascalie și aflarea mijlocului de a restitui un acord între Bisericile Ortodoxe în această chestiune (Referat Tit Simedrea – Arhiva Sf. Sinod: Dosar 318. ff. 145-151, nr. 818/20.12.1930);
3. Prima Conferință Panortodoxă - Rhodos (24 sept. – 1 oct. 1961). În cadrul listei tematice, la Secțiunea a III-a - Administrarea și Ordinea Bisericească - lit. I. este precizată tema: Chestiunea calendaristică. Studierea problemei în raport cu hotărârea celui dintâi Sinod Ecumenic privitoare la Pascalie și căutarea modalității pentru restabilirea conlucrării între Biserici în chestiunea aceasta (Cf. L. Stan, Soborul Panortodox de la Rhodos, pp. 723-728);
4. A patra Conferință Panortodoxă - Chambésy (8-16 iunie 1968). În lista temelor propuse dezbaterii unui viitor Sfânt și Mare Sinod, în cadrul capitolului al III-lea, „Conducerea și buna rânduială bisericească”, a fost selectată ca prioritară tema Chestiunea calendaristică. Se propune ca studiul problemei să se facă cu referire la hotărârea Sinodului I Ecumenic despre pascalie și să se găsească modul de restabilire a colaborării dintre Biserici în această privință; (cf. L. Stan, „A patra conferință Panortodoxă” în Synodica VI, pp. 873-880);
5. Prima Conferință Panortodoxă Presinodală de la Chambésy (21-28 nov. 1976) – propune pentru ordinea de zi elaborarea unui Studiu asupra celebrării comune a Paștilor de către toți creștinii în aceeași Duminică; Asupra chestiunii sărbătoririi Paștilor se formulează observația și recomandarea elaborării acestui studiu în cadrul unei comisii de specialiști; Se mai precizează că viitorul Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe ar trebui să analizeze situația calendarului și a datei Paștilor și să se pronunțe față de aceste teme de așa manieră încât această problemă să înceteze de a mai diviza trupul unic al Bisericii, în legătură cu sărbătorile și cultul său, provocând schisme interioare și dând unora prilej de a se sustrage disciplinei și autorității bisericești; Conferința a hotărât să încredințeze Secretariatului pentru Pregătirea Sfântului și Marelui Sinod grija de a convoca, cel mai rapid posibil, un congres la care să participe ierarhi responsabili, canoniști, astronomi, istorici și sociologi, care vor trebui să supună concluzia acelor lucrări viitoarei Conferințe panortodoxe Presinodale - (Synodica III, p. 40);
6. Congresul pentru Examinarea Chestiunii unei Celebrări comune a Paștilor de către toți creștinii, în aceeași Duminică – inițiat de Secretariatul pentru Pregătirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe – Chambésy (28 iun. – 2 iulie. 1977). Lucrările se concentrează asupra necesității elaborării următoarelor etape de dezbatere: 1. Studiu istoric și canonic – asupra problemei calendarului și a datei Pascale; 2. Studiu astronomic; 3. Aspectele ecumenice ale problemei; 4. Aspectele pastorale, sociologice și culturale; 5. Raportul dintre Paștele creștin și Paștele iudaic. În cadrul dezbaterilor Pr. Prof. Ene Braniște subliniază faptul că problema unificării calendarului bisericesc în Ortodoxie trebuie să preceadă lucrarea de uniformizare și stabilizare a Datei Pascale; S-au făcut propuneri din partea unor colaboratori în tărâm ecumenic ca toți creștinii să celebreze Paștile în aceeași Duminică, fie în cea de-a doua Duminică din luna Aprilie, fie în Duminica ce urmează după cea de-a doua Sâmbătă din Aprilie, însă aceste sugestii au fost respinse ca neconcordante cu cerința Sinodului I Ecumenic; Participanții la Congres au mai recomandat următoarei Conferințe Presinodale Panortodoxe să încredințeze unei comisii de astronomi determinarea Dumincii după prima Lună Plină, care urmează Echinocțiului de primăvară, pentru o durată cât mai lungă. S-a convenit asupra dezideratului ca problema sărbătoririi Paștilor să fie studiată în colaborare cu toți creștinii care se interesează de aceasta; Urmare dezbaterilor purtate în cadrul lucrărilor congresului, Secretariatul pentru Pregătirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe a luat contact cu astronomi din cadrul Consiliului Astronomic al Academiei de Științe al URSS, cu astronomi de la Astronomisches Rechen Institut din Heidelberg, de la Observatorul Naval al SUA, de la Observatorul Universității din Atena și Observatorul Universității din Geneva spre a solicita o calculare exactă a reperelor privind datele Lunii Pline Vernale. În urma verificării de către o comisie de astronomi întrunită la Geneva în 3 oct. 1979, rezultatele cercetării au fost publicate în același volum cu lucrările congresului încheiat câteva luni mai devreme, în vara anului 1977 (Synodica, V, pp.20-32; 30; 110; 115-149);
7. A doua Conferință Panortodoxă Presinodală - Chambésy (3-12 sept. 1982). Este reluată la ordinea de zi Problema calendarului. Se reiterează necesitatea elaborării unui studiu asupra acestei probleme în raport cu hotărârile primului Sinod Ecumenic referitoare la Data Paștilor. Se insistă asupra inițierii unei practici comune în Bisericile Ortodoxe, cu privire la această problemă, și asupra temei sărbătoririi comune a Paștilor de către toți creștinii în aceeași Duminică. În cadrul lucrărilor s-a făcut precizarea că opiniile privitoare la calendar, precum și situațiile dificile care s-au creat, nu trebuie să conducă la dezbinări, divergențe sau schisme; chiar și cei care nu sunt de acord cu biserica lor canonică trebuie să adopte principiul venerabil și consacrat de tradiție al ascultării canonice; Conferința a căzut de acord asupra faptului că dincolo de exactitatea științifică, problema calendarului este o chestiune de conștiință bisericească, a Ortodoxiei una nedespărțită, a cărei unitate nu trebuie să fie tulburată; Se consideră, sub acest deziderat, că poporul credincios al lui Dumnezeu nu este pregătit, sau cel puțin, nu a fost suficient informat ca să facă față și să accepte o schimbare în problema determinării Datei Paștilor; Se estimează că orice revizuire – în vederea unei mai mari precizii în determinarea datei Paștilor, pe care le sărbătorim de secole în comun – să fie repusă la vremea potrivită când Dumnezeu va binevoi; Se consideră ca necesară informarea cât mai sistematic posibilă a credincioșilor fiecărei Biserici Ortodoxe locale, pentru ca Ortodoxia să poată înainta într-o lărgime de duh și inimă, pe calea realizării comune – în acrivie și totodată în fidelitatea față de duhul și litera hotărârii Sinodului Ecumenic – către o prăznuire comună a celei mai mari sărbători creștine, conform scopului acelui Sfânt Sinod I Ecumenic; - (Synodica, VIII, p. 22);
8. A treia întrunire a Comisiei Interortodoxe Speciale instituită în vederea Pregătirii Sfântului Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (29 mart. – 3 april. 2015) a avut mandatul revizuirii textelor adoptate de a Treia Conferință Panortodoxă Presinodală privind Biserica Ortodoxă și Mișcarea Ecumenică; Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine și Contribuția Bisericii Ortodoxe la realizarea păcii, a dreptății, înfrățirii și iubirii între popoare și la îndepărtarea discriminărilor rasiale și de alte feluri. Această comisie a mai avut mandatul de a superviza textele adoptate de cea de-a Doua Conferință Panortodoxă Presinodală, înscrise de asemenea pe lista de dezbateri a Sfântului Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe: Problema calendarului; Impedimente la căsătorie; Importanța postului și respectarea lui astăzi. În cadrul reuniunii Comisiei Interortodoxe Speciale nu s-a ajuns la nici un consens asupra textului care avea în abordare Problema calendarului, propunerile de formulare venite din partea Comitetului de redactare fiind amplu și intens dezbătute fără nici un rezultat. Plecând de la temeiul că «supervizarea» nu ar trebui să presupună o revizuire în profunzime a conținutului de fond a unei abordări tematice, textul privitor la situația calendarului nu s-a înscris în procesul de pregătire pentru a fi înaintat spre analiză și adoptare în cadrul lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. De la acest moment mai departe Problema calendarului va rămâne sub semnul unei amânări neprecizate, la care face referire cea de-a Doua Conferință Panortodoxă Presinodală (1982), pentru a fi repusă în atenție la vremea potrivită, când Dumnezeu va binevoi; (privitor la desfășurarea lucrărilor în cadrul Comisiei a se vedea Pregătirea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe – Cea de-a 3-a reuniune a Comisiei interortodoxe speciale, în arhiva media - Agenția de presă Basilica)[2].
9. A cincea Conferinţă Panortodoxă Presinodală - Chambésy (11-16 oct. 2015). A adoptat în unanimitate textele legate de următoarele teme ce aveau să fie prezentate Sfântului și Marelui Sinod: 1. Autonomia și modul ei de proclamare; 2. Postul și importanța lui astăzi; 3. Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine; 4. Contribuția Bisericii Ortodoxe la triumful păcii, dreptății, libertății, înfrățirii și iubirii între popoare și la abolirea discriminărilor rasiale și de alte feluri. Ultimul document a primit o nouă denumire, anume: Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea de astăzi. În legătură cu lucrările acestei conferințe, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, întrunit în ziua de 22 octombrie 2015, decide trimiterea documentului Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea modernă (varianta tradusă în limba rusă) spre examinare Comisiei sinodale biblice și teologice. În cadrul aceleiași ședințe sinodale Sântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse ia act cu regret de faptul că nu s-a găsit un consens cu privire la alte două documente care trebuiau revizuite de către Conferința Panortodoxă Presinodală, pentru a fi înaintate Sfântului și Marelui Sinod: Problema calendarului și Impedimentele la căsătorie[3]. Alături de alte două teme lipsite de sinteza vreunui acord - Autocefalia şi modul proclamării ei şi Dipticele - aceeași controversată Problemă a calendarului va rămâne definitiv în afara dezbaterii Sfântului și Marelui Sinod. Îndată după sesiunea sinodală locală a Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill, va sublinia cu prilejul unei declarații de presă avantajul faptului că problema sincronizării calendaristice a fost eliminată de pe ordinea de zi a dezbaterilor Sfântului și Marelui Sinod, întrucât chestiunea adoptării altui calendar decât cel Iulian ar îngrijora pe mulți dintre credincioși[4].
Evitarea angajării unui acord la nivelul celei mai înalte instanțe canonice a Bisericii Ortodoxe, privitor la coordonarea calendaristică și Data Pascală, remite întreaga situație către definiția unei inadecvări care își găsește resorturile în trecutul adânc al istoriei ecleziale. Cu certitudine, Problema calendarului nu poate fi soluționată altfel decât analizând atent elementele care pot avea menirea să decupeze întreg spectrul de blocaje și de ezitări de-a lungul timpului, antrenând totodată avantajul actualizării reperelor de structurare calendaristică atât pe baza tradiției, cât și pe temeiul unei cunoașteri adecvate vremii noastre, referitoare la mecanica cerească.
Plecând de la o astfel de provocare, identificăm din capul locului faptul că abordarea chestiunii calendarului, dincolo de complicațiile inutile și de măsurile inoperante care plutesc fatidic deasupra pachetului de intenții, reprezintă o temă practică extrem de sensibilă, fundamental legată de Viața Bisericii.
Formula calendaristică pe care ne-o putem propune, în vederea soluționării diferențelor și neconcordanțelor întâmpinate în curgerea timpului la nivelul diferitelor Biserici Ortodoxe locale, va trebui să țină seama neapărat de aspectele de Viață și de Lucrare care aduc întreaga Biserică Ortodoxă în unitate și sobornicitate. Aceasta pentru că sensul oricărei rezolvări, în privința sincronizării calendaristice, vizează conturarea unor facilități de Viață și de Lucrare care trebuie să fie dublate de sensul lor profund teologic.
___________________
[1] a se vedea Viorel Ioniță, Hotărârile întrunirilor panortodoxe..., pp. 27; 31; 87; 89; 96-97; 100-103; 105; 108; 154-155; 165; 196-197; 200-201.
[2] disponibil la http://basilica.ro/pregatirea-sfantului-si-marelui-sinod-al-bisericii-ortodoxe-cea-de-a-3-a-reuniune-a-comisiei-interortodoxe-speciale/, accesat la data de 15 mai. 2018.
[3] Pr. dr. Marius Florescu, „Cea de-a cincea Conferință Panortodoxă Presinodală (Chambesy, 11-16 octombrie 2015)” în Altarul Banatului, 10-12 / 2015, pp. 159-162.
[4] cf. informării disponibile la https://www.aparatorul.md/sfantul-si-marele-sinod-biserica-ortodoxa-rusa-nu-intentioneaza-sa-renunte-la-calendarul-vechi/, a se vedea, pentru aceeași temă și materialul disponibil la http://lacasuriortodoxe.ro/d/lonews/jyw/sfantul-si-marele-sinod-biserica-ortodoxa-rusa-nu-intentioneaza-sa-renunte-la-calendarul-vechi/ accesate la data de 15 mai. 2018.
«PASCAL CALENDAR» conceived by Lucian GRIGORE © 2021 is licensed under CC BY-NC-ND 4.0
